Monthly Archives: mai 2013

echoes of a spectacle – echi di uno spettacolo – ecourile unui spectacol

photos by valeriu dg barbu at zoomarine Rome

Image

for ye…

Image

Image

Image

Image

Yesterday was my 45th birthday … – Ieri è stato il mio 45 ° compleanno …


in between… – tra… – între…

Trilingual text

Image

I am throwing all the clocks in the washer, in the centrifuge
I squeeze the little bit of happiness from the un-ticked seconds on clock faces, I don’t go out
I don’t go out, I don’t go there, where not long from now
I won’t be able to find even a spot of soil
Spared from reinforced concrete
Without a doubt the vegetation will only grow suspended in the air
And all the living creatures will have to have wings
I don’t go inside either, no, those who inhabit me
Are too much into dogmas and they count their inner scars
And muzzle their hearts thinking that love bites and hurts anything it comes across in its path
You find me sitting in between, on the edge of the eye sockets,
Entrances to caves apparently too deep
My feet dangling in the air, kicking cheeks unseen by mirrors
And even here I can’t linger too long, the sky fills with steel and glass –
The washer ‘s cycle is over, it seems that
I didn’t have enough clocks or all the seconds are in fact
One

Image

Sto gettando tutti gli orologi nella lavatrice, in centrifuga,
stringo quel po’ di felicità dai secondi senza segno di spunta su quadranti,
non vado fuori, io non esco, non vado lì, dove fra poco
non sarò nemmeno un palmo di terreno
risparmiato dal cemento armato
Senza dubbio la vegetazione potrà solo crescere sospesa nell’aria
E tutte le creature viventi dovranno avere le ali
Io non vado dentro, o!… no, quelli che abitano dentro di me
sono troppo in cerca dei dogmi e contano le loro cicatrici interiori
E per mettere museruola al loro cuore, pensando che l’amore morde e
fa male a qualsiasi cosa che incontra sul suo cammino
Mi trovi seduto in mezzo, sul bordo delle orbite dagli occhi,
ingressi alle grotte apparentemente troppo profonde
con i piedi penzoloni in aria, dando calci alle guance invisibile agli specchi
E anche qui non posso indugiare troppo a lungo, il cielo si riempie d’acciaio e vetro –
Il ciclo di lavaggio s’è finito, sembra che
non ho avuto abbastanza orologi o tutti i secondi sono, infatti,
Uno

Image

adun toate orologiile în maşina de spălat, în centrifugă
le storc fărâma de bucurie din secunde nebătute în cadrane, nu ies
nu ies afară, acolo unde nu va mai dura mult şi
nu voi mai găsi nicio palmă de pământ
peste care să nu fie turnat beton armat
iminent vegetaţia va creşte doar suspendată-n aer
şi vieţuitoarele toate vor trebui să aibă aripi
nu intru nici înăuntru, nu, cei care locuiesc în mine
sunt prea căutători de dogme şi îşi numără cicatricile interioare
îşi pun botniţă inimii crezând că iubirea muşcă, răneşte
orice prinde-n cale
mă găsiţi şezut între, pe buza găvanelelor ochilor
porţile unor peşteri aparent prea adânci
cu picioarele pendulând în aer, lovind obrajii nevăzuţi de oglinzi
şi nici aici nu pot rămâne îndelung, cerul se umple de oţel şi sticlă –
maşina de spălat şi-a încheiat programul, se pare că
am avut prea puţine orologii, ori secundele toate sunt
de fapt una

Image


last day of shooting at Zoomarine Rome – ultimo giorno di riprese… – ultima zi de filmări…

new photos by valeriu dg barbu…

Image

master falconer Niko… Zoe and Fabio, protagonists of the filmImage

Image

freedom…

Image

Image

follows tomorrow, news and story


spectacle continues for another day – spettacolo prosegue per un altro giorno – Spectacolul continuă pentru încă o zi – part 5

photos by valeriu dg barbu at zoomarine Rome, yesterday…

Image

Image

Image

Image

Image

Image

(I work with the RAI team at a children’s film) 


Lips – le labbra – buze

Trilingual text

Image

You can’t get blisters on your heart from longing
just as you get them on your feet from shoes
From love, even less, you won’t be pulling like an ox a plow
Why all this fierce infatuation that
the effort is maximum and that every lyrical love-drenched hiccup is due a round of applause
Want me, I want you, legato, adagio, allegro
the planet doesn’t get blisters from courting the Sun
What are you waiting for, in vain economizing lips, kiss me
before I become a mere faded photograph…

Image

Non farai vesciche sul tuo cuore dal desiderio
così come si fa alle suole dalle scarpe
Dall’amore, anche meno, non sarai al collo come un bue tirando in aratro
Perché tutta questa feroce infatuazione che
lo sforzo è massimo, e che per ogni lirica d’amore intrisa singhiozzo serve un applauso
Mi vuoi, ti voglio, legato, adagio, allegro
Il pianeta non fa le vesciche dal fatto che corteggia il Sole
Cosa stai aspettando, fai economia alle labbra invano, baciami
prima di diventare una mera fotografia sbiadita …

Image

la inimă nu vei face bătături de la dor
precum faci la călcâie de la pantofi
de la dragoste nici atât, nu vei fi acolo ca la gâtul boului de la jug
ce atâta spăimoasă infatuare cum că
efortul e maxim şi că ar trebui aplauze ficărui sughiţ liric
teiubescian
doreşte-mă, dorescu-te, legato, adagio, allegro
planeta nu face bătături curtând în jurul soarelui
ce stai, economiseşti buze zadarului, sărută-mă
până să devin doar o fotografie maronie

Image


The Pendulum – il pendolo – pendulul

trilingual text

Image

• MOTTO: Shall I compare thee to a summer’s day? (Sonnet 18)
William Shakespeare

Shall I compare thee to a summer’s day?
Thou art more lovely and more temperate:
Rough winds do shake the darling buds of May,
And summer’s lease hath all too short a date:
Sometime too hot the eye of heaven shines,
And often is his gold complexion dimm’d;
And every fair from fair sometime declines,
By chance, or nature’s changing course untrimm’d;
But thy eternal summer shall not fade,
Nor lose possession of that fair thou ow’st;
Nor shall Death brag thou wander’st in his shade,
When in eternal lines to time thou grow’st:
So long as men can breathe, or eyes can see,
So long lives this, and this gives life to thee.

The left eye says to the right one: It’s not fair that
Only you can see the moon shade on her cheek
The left leg says to the right one: It’s not fair that
I have to start first and then, I am to trip on the shoelace left , as if by accident,
Undone in front of me, when the wrongheaded above is in love
The upper lip says to the lower one: You kiss her like the wall that encloses the water in a well/with greedy bliss, let me be first, at least today
I can accomplish the gesture like a virgin wing, unflown
The left ventricle says to the right one: You have wonder in your blood and
A strange sense of justice, as if you were in agreement with the loonie brain
Listen, love is not electricity, don’t read the electrocardiograms
Like yesterday’s newspaper
Here is the hard scene: the left shoulder merged with the biceps of the left arm
„You , the ones on the right, cool it, you stakhanovists , otherwise
We’re declaring a strike until… a round of applause, and we’ll see…”
The left hemisphere greets the right one: morning sis, one can feel a murmur down there
It’s spring, it wasn’t decided yet which of the buds is to bear fruit
The racket dissipates the boredom of a body tensed before the start; they sensed a she
A complete she and now they are trying to convince us to love her in plenum, they have no idea that
Love is way higher than us, should we give them a new pain?

…………………………………………………..
I woke up: she was shifting in the bed
And kissing me with her smile, with her eyes
I had dreamt myself a church bell, pendulum and the pulley of a fountain
Only after she hugged me did I open all of my eyes
We are the pendulum, she is the tik, I am the tak
She is the right, I am the left
And Willy is once again
Right…. ight….. ght….ht… t..

Image

L’occhio sinistro dice a quello destro: Non è giusto che
solo tu puoi vedere l’ombra della Luna sulla sua guancia
La gamba sinistra dice a quella destra: Non è giusto che
devo iniziare prima e poi, sempre io devo per inciampare ai lacci della scarpa tua, slegato come per caso, quando il testardo di sopra si è innamorato
Il labbro superiore dice a quell’inferiore: la baci come il muro che racchiude l’acqua in un bene / con beatitudine avido, mi permetta d’essere primo, almeno oggi,
Io posso compiere il gesto come un’ala vergine, mai volata
Il ventricolo sinistro dice a quello destro: hai meraviglia nel sangue e
uno strano senso di giustizia, come se si fosse in accordo con il cervello stordito
Ascolta, l’amore non è l’elettricità, non deve leggere gli elettrocardiogrammi
come il giornale di ieri
Ecco la scena dura: la spalla sinistra si è fusa con il bicipite del braccio sinistro:
„ehi, voi, quelli sulla destra, andate piano stakhanovisti che siete, altrimenti
stiamo dichiarando uno sciopero pure al … applauso, e vedremo poi che sarà di voi…”
L’emisfero sinistro saluta quella destro: buon giorno, tu puoi sentire un mormorio laggiù?
E ‘primavera, non è stato ancora deciso quale delle gemme è di dare i suoi frutti
il rumore frantuma la noia di un corpo teso per partenza, hanno percepito una lei
Una lei totale, e ora stanno cercando di convincerci ad amarla in plenum, non hanno idea che
L’amore è così superiore a noi, dai, diamo a loro un nuovo dolore?
……………………………………………………………….
Mi sono svegliato: lei stava spostandosi intorno al letto
E mi baciava con il suo sorriso, con gli occhi
Io stesso, ho avuto un incubo, ero un pendolo, e la puleggia di una fontana
Solo dopo che lei mi ha abbracciato l’ho aperto tutti i miei occhi
ora noi siamo il pendolo, lei è il tic, io sono il tac
lei è la destra, io sono a sinistra
E Willy, ancora una volta, ha ragione
ragione… agione… gione… ione… one… ne… e…

.Image

ochiul stâng îi spune celui drept: nu e drept să vezi
doar tu umbrirea lunatică pe obrazul ei
piciorul stâng îi spune celui drept: nu e drept să pornesc
eu întâiul şi apoi, tot eu să mă împiedic în şiretul, ca din întâmplare
dezlegat ‘naintea mea, când căposul de sus e-ndrăgostit
buza de sus spune celei de jos: tu o săruţi ca o ghizdea la fântână
cu lacomă beatitudine, lasă-mă măcar azi întâia
eu pot să desăvârşesc gestul ca o aripă virgină, nezburată
ventriculul stâng spune celui drept: tu ai în sânge mirarea şi
un ciudat sens al justiţiei, parc-ai fi de acord cu zănaticul creier
ascultă, iubirea nu e curent electric, nu citi electrocardiogramele
ca pe ziarul de ieri
urmează scena hard: umărul stâng se uni cu bicepsul mâinii stângi
“hei, ăştia din dreapta, lăsaţi-o moale stahanoviştilor, altfel
intrăm în grevă până şi la… aplauze, să vă vedem atunci… “
emisfera stângă salută pe cea dreaptă: neaţa soro, se simte un murmur jos acolo
e primăvară, nici nu s-a decis încă dintre muguri care ajunge rod –
zarva spulberă plictisul unui trup cabrat la start: au simţit o ea,
o ea totală, şi acum vor să ne convingă s-o iubim plenar, habar nu au că
iubirea-i mult mai sus de noi, ce zici, le dăm un junghi proaspăt?
………………………………………………..
m-am trezit: ea se muta dintr-o parte într-alta a patului
şi mă săruta cu surâsul ei, cu vederea
mă coşmărisem clopot, pendul şi cumpănă unei fântâni
abia după ce m-a îmbrăţişat am deschis toţi ochii
pendulul suntem noi, ea tic, eu tac
ea dreapta, eu stânga
iar willy iarăşi are
dreptate… reptate… eptate… ptate… tate… ate… te… e

Image


…spectacle alive – part 4

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

 

photos by valeriu at zoomarine Rome, last week


In this very moment – In questo stesso momento – chiar în acest moment

Trilingual text

Image

in this very moment
a baby takes his first breath
a soul sleeps out of a body, like a wonder, too early
in this very moment, in the sheets of a bed, orgasm is achieved –
another is merely simulated,
a human being, as a shirt of another, tries the worst pains,
another is subjected to violence in this very moment
we reach new heights in all times famine, we give prizes for disease
rounds of applauses, high emotions that take your breath away, nominations for high positions
historical discoveries and betrayals, abominable plans are concocted
in this very moment
I wrote all the above as if at the same time, while you read it
this unique and countless choir, like a joint plea,
turns the planet
love goes to waste like air that escapes breathing, like a light
in the world of the blind

Image

in questo stesso momento
un bambino prende il suo primo respiro
un’anima dorme fuori di un corpo, come un’esclamazione, troppo presto
in questo momento, tra le lenzuola di un letto, l’orgasmo è raggiunto –
un altro è meramente simulato,
un essere umano prova, come una camicia di un altro, i peggiori dolori,
un altro è oggetto di violenza in questo stesso momento
arriva a nuove vette di carestia vecchia, malattie, qualcuno riceve un premio,
turni d’applausi, alte emozioni mozzafiato, qualcuno è nominato per le posizioni alte
si fanno scoperte storiche e tradimenti, si sta tramando intenzioni efferati
in questo stesso momento
ho scritto tutto quanto sopra come se, allo stesso tempo, mentre tu leggi,
questo coro unico e innumerevole, come una preghiera congiunta,
ruota il pianeta
l’amore e uno spreco come l’aria che sfugge a respirare, come una luce
nel mondo dei ciechi

Image

chiar în acest moment
un prunc respiră aici întâia oară –
un suflet părăseşte ca o mirare trup, prea devreme,
chiar în acest moment sub aşternuturi se ajunge la orgasm –
un altul e doar simulat,
un om probează ca pe-o cămaşă a altuia, cele mai cumplite dureri,
un altul este supus la violenţe chiar în acest moment
se ating apogeuri în foamete veche, în boli, se conferă premii,
aplauze, emoţii tăind respiraţii, numiri în funcţii înalte,
descoperiri epocale şi trădări, se uneltesc intenţii odioase
chiar în acest moment
am scris acestea simultan parcă, tu citind,
în vreme ce corul acesta unic şi nemăsurat, ca o rugă comună,
învârte planeta –
iubirea se iroseşte ca un aer nerespirat, ca o lumină în lumea orbilor

Image

 


I am staying still – ancora sto – stau

trilingual text

Image

I am hanging paradoxes on a wire like clothes to dry on a rainy day
Laziness is today more diligent than the drive to accomplish great deeds
With which the friend-foe mornings are trying to gun me down
My feeling good is a sort of sickness, a dull and hostile feeling
Something between too much and in vain
Idealistic only… I am asking for it!… for the dim sparkle of that far away victory light
In forests, I see first the roots, not the leaves,
In rivers, I see first the beds restricting the liberty of waves and a sort of pessimism
Makes me a promise like an unwritten mile marker, the pencil stays in my hand
Like a cane for senile words
Aware that I am moving towards something even now when
I am sitting in defiance, I am still, I am still like the extra raindrop,
Suspended in the air, waiting for the ok to land
On the adequate grain of soil
And I smile a thin smile inside, you see, even the smile is too lazy to show itself to the mirrors
In which there is a back and forth of hands of seconds, minutes… bent
The last paradox, I wrote it here, even though I am not convinced that I…
Since there is no rain named after me yet
I have the vague impression- illusion, that I live that type of laziness which
Paralyzes crippling any aspiring soul to the anonymity of great ideas..
And I am staying still, leaning against the pencil like an unpaid shepherd, herding chimeras

Image

sto appendendo paradossi su un filo, ad asciugare come i vestiti su una giornata di pioggia
la pigrizia è oggi più diligente rispetto alla partenza per compiere grandi gesta
a che la mattina amico-nemico sta cercando di spararmi
mi è in qualche modo male, quando mi è bene, un sentimento sordo e ostile
qualcosa tra il troppo e invano
solo ideatico, lo sto cercando a candela la scintilla di quel lontano vittorioso
nelle foreste, vedo prima le radici, non le foglie,
nei fiumi, vedo prima i letti limitando la libertà alle onde e una sorta di pessimismo
mi promette un oggi come un miglio marcatore in bianco, la matita rimane nella mia mano
come una stampella per le parole senili
consapevole del fatto che mi sto muovendo verso qualcosa anche adesso, quando
con caparbia sto, sto, sto come la goccia di pioggia in più,
sospeso in aria, nell’attesa dell’ok per atterrare
sul grano di suolo adeguato
e sorrido dentro di me, un sorriso sottile, vedi, anche il sorriso è troppo pigro
per mostrarsi agli specchi
in cui vi è un andirivieni di lancette dell’orologio, piegate
l’ultimo paradosso, ho scritto qui, anche se non sono convinto che io …
poiché, ancora neanche c’è una pioggia che porta il mio nome
ho la vaga impressione-illusione, che vivo, quel tipo di pigrizia che
fa diventare storto saggio ogni aspirante all’anonimato delle grandi idee
e io sto, appoggiato nella matita come un pastore non pagato, pascolando chimere

Image

înşir paradoxurile pe sărmă, ca pe rufele puse la uscat
pe vreme ploioasă
lenea astăzi este mult mai harnică decât pornirea spre fapte măreţe
la care dimineţile amice-inamice mă mitraliază
îmi este un fel de rău când mi-e bine, un anost şi ostil sentiment
între preamult şi zadarnic
ideatic doar, o caut cu lumânarea luminiţa farului acelui departe victorios
şi-n păduri văd rădăcinile mai întâi şi nu frunzele,
în ape văd albiile îngrădind libertatea undelor şi un soi de pesimism
îmi promite un astăzi ca o bornă nescrisă, creionul stă în mâna mea
ca un baston cuvintelor senile
conştient că mă-ndrept totuşi spre ceva chiar şi acum când
îndărătnic stau, stau, stau ca un strop de ploaie care-i în plus şi
rămas suspendat în aer, aşteptând aprobarea să aterizeze
pe bobul de ţărână adecvat
şi surâd subţiriu pe dinăuntru, vezi, până şi surâsului îi este lene să se arate oglinzilor
prin care se tot fâţâie secundare, minutare… îndoite
ultimul paradox, am scris aici, deşi nu sunt convins că eu
cum nici ploaie cu numele meu încă nu-i
am vaga impresie-iluzie, că trăiesc acea rasă de lene care
înţelepţeşte beteag pe orice aspirant la anonimatul marilor idei
şi stau sprijinit în creion ca un cioban neplătit păscând himere

Image


…spectacle alive – part 3

photos by Valeriu… on 22 .05. 2013 at ZooMarine Rome

Image

Image

Image

Image

Image

Image

(and when I get back I will put the text)


…spectacle alive – part 2

photos by Valeriu… on 21 .05. 2013 at ZooMarine Rome

Image.

Image.

Image

Image

Image

Image


Life as a second hand good – la vita a …seconda mano – viaţa la second hand

trilingual text

Image

Sometimes our story resumes to
what we are willing to do for money
the will to compromise
over more than what we love,
something that would not be called a compromise, but normal sacrifice…
We feel that our story starts at the moment
when we fall in love…
Each one of us lives the illusion that his own novel is a best seller
And then, the deciding point comes, life running its inventory,
Pluses and minuses, at the same, and if you want to analyze it yourself
You will discover that you are missing from it
Or that the ideas of too late and too early are happening at the same time
And that you didn’t love yourself on an equal scale with the love you shared with your close ones..
And that any compromise is a blade with two sides…
Our story is interrupted, choked
like an hourglass too heavy to turn on your own
like an unrelinquished love
and if we look at the instep, we see doubts and hostile realizations (certainties)
our history replaying at every moment our errors and second hand victories…

Image

la nostra storia a volte si riduce
a quello che siamo disposti a fare per i soldi
la potenza del compromesso
più di ciò che amiamo, dove
non è chiamato compromesso, ma, naturalmente, sacrificio …
la storia, abbiamo l’impressione che, comincia nel momento in cui
ci s’innamora
ognuno vive l’illusione che il romanzo della sua vita è un best seller
e venendo momento di svolta in cui… la vita ti fa l’inventario
con le cose in più o con in meno, è lo stesso – e se vuoi tu fare la sua analisi
troveresti che proprio tu… sei il meno
o l’idea di ritardo e precoce si verificano nello stesso momento
e che non hai amato te stesso come misura… per amore del prossimo
e che ogni compromesso è una lama tagliente sui entrambi i lati…
La nostra storia è discontinua, ha nodi nel collo
come una clessidra troppo pesante per rovesciarla da solo
come un amore inappagato
e se si guarda in tra-passo, vediamo i dubbi e le certezza ostile
la storia cominciando da ogni istante, ripetuti gli errori e
vittorie a seconda mano

Image

istoria noastră se rezumă uneori
la ceea ce suntem dispuşi să facem pentru bani
puterea compromisului
mai mult decât pentru ceea ce iubim
unde nu se cheamă compromis, ci firesc, orice sacrificiu…
istoria nostră, avem impresia că începe în clipa
când ne îndrăgostim
fiecare trăieşte iluzia că romanul vieţii lui este un best seller
şi vine momentul de cumpănă, când viaţa îţi face inventarul
plusuri şi minusuri, totuna, şi dacă vrei să-i faci tu ei analize
vei constata că îi lipseşti
sau că ideea de târziu şi devreme se petrec în aceeaşi clipă
şi că nu ţi-ai iubit sinele măsură iubirii de aproapele…
şi că orice compromis este tăiş pe ambele muchii…
istoria noastră este discontinuă, are noduri în gât
ca o clepsidră prea grea s-o întorci de unul singur
ca o iubire neîmplinită
şi dacă privim între-pasul, vedem dubii şi certitudini ostile
istoria începând în fiecare clipă repetatele erori şi
izbânzi la second hand

Image


just a preview of a spectacle alive – part 1

photos by Valeriu… on 20 .05. 2013 at ZooMarine Rome

Image.

Image

.

Image.

Image


something we consume – qualcosa ci consuma – ceva ne consumă

trilingual text

Image

Something Consumes us… (translation by Michaela)
One cannot knot the bouquet of flames
Nor braid them into baskets, for later..
And use them to gather memories..
Time turns into gas. It raises… It would be unbearable around love
– to carry the hot coals to the end of your journey
One might assume that even… on the other side.. where the other side and here
Meet in a fourth dimension.. even more..
We, tourists through life, we take too many still pictures, posing as happy
The candid snapshots capture our torture as we try to hide our own deceptions
We grind make up for the soul from hope’s bitter pits
We inflate our ego with the cripple smile, torn politely from the promise
And all of the sudden, on the other side, oblivion hugs us like an adoptive mother
– the only place where I found written the chemical recipe for love:
The first smile of a baby…
And then, several, unfinished, imitations of smile.. starting to resemble a grin more and more.. something is consuming us..
The flames consumed our lips, our faces, our bodies, our feet.. our footprints… our echo… nothing…can not knotting the flames

.

neither weaves baskets, for later…
to collect in these, the memories,
time becomes gaseous, climbs, it would be unbearable around of love
– we bring the hot coals until a final end of the journey
it is assumed that … even beyond … where here and beyond
they meet in a fourth dimension … or even more…
.
we, tourists through life, we do too many still photos, taking mimicry of happy
snapshots surprise us tormented to hide the own betrayals
the trick for the soul…milled flour from the kernels of bitter hopes
infatuated, with sick smile, torn with kindness by the promise…
and suddenly, beyond, we embrace the oblivion as an adoptive mom
– the only place where I found written the chemical formula of love… has been
in the first smile of the newborn…
.
and then countless, incomplete, imitation of a smile … increasing
then turned into grimaces, – consumes us … something…
the flames have burned our lips, face, body, soles … traces … echoes … nothing

Image

non puoi annodare le fiamme
né tessere cestini, per più tardi …
di raccoglie in questi dei ricordi,
il tempo diventa gassoso, si arrampica, sarebbe insopportabile intorno all’amore
– portiamo i carboni ardenti fino ala fine del viaggio
si presume che … anche oltre … dove qua e oltre
s’incontrano in una quarta dimensione … pure di più …
.
noi, turisti attraverso la vita, facciamo troppe foto fisse, prendendo mimica di felici
le istantanee ci sorprendono tormentati a nascondere i propri tradimenti
il trucco per l’anima farina macinata dai gherigli amari delle speranze
infatuati, con sorriso malato, strappato con gentilezza dalla promessa …
e improvvisamente, al di là, ci abbracciano l’oblio come una mamma adottiva
– l’unico posto dove ho trovato scritta la formula chimica dell’amore è stato
il primo sorriso del neonato …
.
e poi innumerevoli, incompleti, imitazioni di sorrisi… in aumento
spostandosi in smorfie, …qualcosa ci consuma …
le fiamme hanno bruciato le nostre labbra, viso, corpo, suole … tracce … echi … niente

Image

nu poţi să înnozi mănunchiul de flăcări
nici să-mpleteşti din ele coşuri, pentru mai târziu…
să aduni în ele amintiri
timpul devine gazos, urcă, ar fi insuportabil în preajma iubirii
– porţi cărbunii încinşi până la capătul călătoriei
se presupune că… şi dincolo… unde dincolo şi cu aici
se intâlnesc într-o a patra dimensiune… chiar mai mult…
.
noi, turişti prin viaţă, facem prea multe poze fixe, luând mime de fericiţi
instantaneele ne surprind chinuiţi cum ascundem propriile trădări
farduri pentru suflet măcinăm din sâmburii amari ai speranţelor
ne infatuăm cu surâsul beteag, smuls amabil promisiunii…
şi deodată, dincolo, ne îmbrăţişează uitarea… ca o mamă adoptivă
– unicul loc unde-am găsit scrisă formula chimică a iubirii a fost
întâiul surâs al pruncului…
.
şi-apoi nenumărate, incomplete, imitaţii de surâs… din ce în ce
mutate-n grimase, ceva ne consumă…
flăcările ne-au ars buzele, chipul, trupul, tălpile… urmele… ecoul… nimic

Image


It’s Harold’s fault – E’ colpa di Harold – Harold este de vină

trilingual text

Image

At subway entrances the crowd dissolves me
It reminds me of my childhood
When I was pulling bugs out of the soil with balls of tar tied with strings

Those behind plant gates
Seem trapped in forced labour camps

Millions and millions of tires, of soles pour on streets
The buzzing of the town is like a sinister crunching
The day, like a sticky paste

My chest turns into a tetra pack box
My heart a stone on the tiepin, that’s not even in fashion anymore

I pass by the maternity ward
I don’t even hear a cry, nowadays babies are born quiet
As if they knew that here is an inside, not an outside

Around me, there is a lot of talk about God
Not a minute passes without hearing: Damn – ( “Dumnezeii Masii” – Mothers’ Gods – Romanian swear word) – So, God does exist

At subway entrances, the crowd is a warm custard
The dead like only warm custard
………………………………………………………………………..
Where could, Harold, the butler, be? He left about one hour ago to buy tobacco for me and he’s not back yet… I got lost in the moment of living…

Image

Agli ingressi della metropolitana la folla sta sciogliendomi
Mi ricorda la mia infanzia
Quando stavo tirando fuori gli insetti del terreno con le palle di catrame, legati con dei fili

Quelli „dietro” dei cancelli delle fabbriche
Sembrano intrappolati in campi di lavoro forzato

Milioni e milioni di pneumatici, di suole, riversano sulle strade
Il ronzio della città è come uno scricchiolio sinistro
Il giorno è come una pasta appiccicosa

Il mio petto si trasforma in un contenitore tetra pack
Il mio cuore, una pietra sul fermacravatta, che non è nemmeno di moda

Io passo davanti alla maternità
Non ho nemmeno sentito un grido, il giorno d’oggi i bambini sono nati silenziosi
Come se sapessero che qui è un dentro, non un al di fuori

Intorno a me, c’è un gran parlare di Dio
Non passa un minuto senza sentire: Dannazione – („Dumnezeii Masii” – dei delle madri ‘- parolaccia rumena) – Quindi, Dio esiste

Agli ingressi della metropolitana, la folla è una crema calda
Alla Morte le piace soltanto crema calda
………………………………………………………..

Dove potrebbe essere, Harold, il maggiordomo? é andato circa un’ora fa a comprare il tabacco per me e lui non è ancora tornato … ed io, mi sono perso qui, nell’attimo di vita…

Image

la gurile metroului gloata mă dizolvă
îmi amineşte din copilărie când
scoteam gărgăuni (greieri) din pământ cu bile de smoală legate cu aţă
.
acei dincolo de porţile fabricilor
par lagăre de concentrare
.
pe străzi curg milioane de roţi, de tălpi
zumzetul oraşului este un ronţăit macabru
ziua o pastă cleioasă
.
pieptul mi se transformă în cutie tetrapack
inima-i o piatră acului de cravată, care nici nu mai este la modă
.
trec prin faţa maternităţii,
nu aud niciun scâncet, pruncii se nasc astăzi tăcuţi
de parcă ar intui că aici este un înăuntru şi nu un înafară
.
în preajmă se vorbeste mult de Dumnezeu
nu-i minut să nu aud: ’mnezeii măsii… – deci Dumnezeu chiar există
.
la gurile de metro gloata este o cremă caldă
Morţii îi place doar crema caldă
…………………………………………………………..
ce-o fi făcând Harold, majordomul, a plecat de-o oră
să-mi ia tutun şi nu mai apare… şi m-am rătăcit în secunda de viaţă

Image
.


radio vocativ

radioul celor care nu mai vor să fie manipulați

Impresii din călătorie

it's a wonderful world ...

Pe Prichici

...cuvintele se întindeau ca șirurile de furnici

drunkdreamer

For in dreams , we enter a world that's entirely our own.

MNI Photography

wedding | portraiture | events

Critical Dispatches

Reports from my somewhat unusual life

V. Mior Gavrilan, un neîmblânzit

aici despre anti/de/socializare, apostazie, mizantropie, nihilism, neniism, miorism sau despre iluzia libertăţii

%d blogeri au apreciat: