Daily Archives: aprilie 18, 2013

Urban Hermit / L’Eremita urbano / Pustnicul urban

trilingual text

as an empty plastic purse, drifting through electrified masts…and
concrete fake trees
like a cloud quickly, above the factories’ ruins
as a forgotten promise
as a seduction – inherent, followed by an abandonment
– I dare to breathe

the steam of pubs, smoke of ovens – are watertight…
the steam from the sighs of elders, masters of patience, and of sad children born
the steam of piping and of the kisses given in hasty tram stations
– Something I raise, forced; I levitate and fall, levitate and fall…
perhaps, we are like drops of rain, somewhat invisible, but, we push each other
to get a square of asphalt

nobody knows me
nobody knows me, man
nobody knows me, man, alive
– In this desert, crowded with passers-by, I am the Urban Hermit
Recently I started to say „sorry” at pillars, when hitting them with my shoulder
I began to utter the urban prayers, ad hoc – towards The Big in Vain of Luxury

Image

come una borsa di plastica vuota in deriva tra gli pali elettrici e …
alberi finti, di cemento,
come una nuvola fuggente sopra le rovine delle fabbriche,
come una promessa dimenticata,
come una seduzione … inerente seguita da un abbandono
– Ho il coraggio di respirare
.
i vapori di pub, il fumo (solo) dei forni – sono chiusi ermeticamente
i vapori da sospiro d’anziani, maestri di pazienza, e di bambini nati tristi
i vapori delle fogne e dei baci dati in fretta nelle fermate di tram,
– qualcosa mi alza forzato, levito e cado, levito e cado …
forse siamo come gocce di pioggia, un po’ invisibile, ma, ci spingiamo
per ottenere il nostro quadratino d’asfalto
.
nessuno mi sa
nessuno mi sa uomo
nessuno mi sa uomo vivo
– in questo deserto affollato di passanti, sono l’eremita urbano
di recente ho iniziato a dire „scusa” ai pilastri, colpendoli con la spalla
recentemente ho iniziato a dire delle preghiere urbane, ad hoc … verso il Gran Invano di Lusso

Image

ca o pungă goală purtată de vânt printre stâlpi de electrificare şi
arborii falşi din beton
ca un nor iute deasupra uzinelor aflate în ruină
ca o promisiune uitată
ca o seducţie… urmată inerent de o părăsire
– Îndrăznesc să respir
.
aburul bodegilor, (doar) fumul cuptoarelor – sunt închise etanş…
aburul oftatului bătrânilor, stăpânii răbdărilor, şi copiilor născuţi trişti
aburul canalizărilor şi al săruturilor date în grabă în staţiile de tramvai
– Ceva mă înalţă forţat, levitez şi cad, levitez şi cad…
suntem precum picăturile unei ploi, oarecum invizibili dar înghesuindu-ne
să prindem o pătrăţică de asfalt
.
nimeni nu mă cunoaşte
nimeni nu mă cunoaşte om
nimeni nu mă cunoaşte om viu
– În acest pustiu aglomerat de trecători sunt ascetul urban
de curând am început să spun „pardon” stâlpilor, lovindu-i cu umărul
de curând am început rugăciunile urbane, ad hoc… către Marele Zadar de Lux

Image

.


radio vocativ

radioul celor care nu mai vor să fie manipulați

Impresii din călătorie

it's a wonderful world ...

Pe Prichici

...cuvintele se întindeau ca șirurile de furnici

drunkdreamer

For in dreams , we enter a world that's entirely our own.

MNI Photography

wedding | portraiture | events

Critical Dispatches

Reports from my somewhat unusual life

V. Mior Gavrilan, un neîmblânzit

aici despre anti/de/socializare, apostazie, mizantropie, nihilism, neniism, miorism sau despre iluzia libertăţii

%d blogeri au apreciat: